Ileana a fost una dintre primele noastre paciente, în decembrie 1998, imediat după ce am deschis Cabinetul de consiliere în cadrul spitalului. Am întâlnit-o în salon, cu câteva minute înainte de a începe procedura. Avea deja trei luni de sarcină, mai avea trei copii acasă, nu avea serviciu şi nu era căsătorită cu partenerul ei.

Practic nu vedea altă cale în situația ei. Aflând de susținerea și sprijinul nostru, s-a decis să renunțe la avort, în ciuda insistenţei personalului de a o ajuta „să-şi uşureze situaţia”.

Sarcina a decurs foarte bine şi a născut o fiică, pe Diana.

Am păstrat legătura cu ea de-a lungul anilor şi am ajutat-o să lupte cu sărăcia şi cu o lume ostilă. În urmă cu puţin timp, Ileana ne-a făcut o vizită împreună cu fiica ei, care deja era o mică domnişoară şi mergea la şcoală. Diana este mângâierea vieţii ei, ceilalţi trei copii s-au căsătorit şi au plecat fiecare la casele lor. Diana este cea mai bună la învăţătură din clasa ei, iar Ileana nu și-ar fi imaginat vreodată câtă bucurie și împlinire i-ar fi putut aduce un copil.

În prezent micuța Diana a ajuns o profesoară respectată și se bucură de viață.